Puține sunt sporturile care pot concura din punct de vedere tehnic, fizic și psihic cu escalada. Iar iarna, din tot ceea ce poți face pe munte, cățărarea pe gheață rămâne una dintre cele mai spectaculoase activități.
Frumusețea ei este că dă dependență. Odată ce ai încercat, o să mai vrei iar și iar.
Pentru că înveți să ai încredere în echipament, în grup și mai ales în tine. Să stai agățat, ținându-te de pioleți sau de blocator, cu picioarele înfipte în gheață, uneori doar așa cât să intre vârful colțarilor, să simți cum îți ard mușchii de la efort și uneori degetele de la frig, e o experiență care cu siguranță te schimbă.
Nu concurezi cu nimeni. Când cațeri ești doar tu și gheața turcoaz, pe un curs de apă unde pare că natura s-a oprit o secundă, sau mai bine spus un sezon. Și stai doar atât cât să îți idea voie să schimbi perspectivele din care vezi lumea.
Nu suntem făcuți pentru înălțimi dar le căutam pentru a ne elibera de stresul săptămânii, pentru a învăța să rezolvăm probleme, să găsim soluții și pentru a ne crește încrederea în propriile forțe.
Atelierul de cățărare de la sfârșitul săptămânii a cuprins tehnici de alpinism de iarnă, cățărare pe gheață, asigurări și rapel. Partea frumoasă a fost că majoritatea dintre noi nu au mai făcut asta niciodată. Iată și impresiile cu care au plecat de acolo: