Am reînceput să merg constant pe munte de câțiva ani. Am scris la un moment dat despre motivele pentru care fac asta. Ce nu am spus atunci este că merg alături de oameni pe care fie îi știam, fie i-am întâlnit printr-o organizație din care fac parte, iar de când cu agitația pentru Adunarea Generală a Membrilor, am început să mă gândesc mai bine la motivele pentru care de abia aștept să primesc tricoul, cana cu sigla și legitimația de membru al filialei numite “Tânăr și Liber“.
1. Întâlnești oameni asemeni ție. Muntele apropie și împrietenește. Unii dintre oamenii care îmi sunt cei mai apropiați, pe munte i-am găsit și aici sunt. Când aparții unui grup, nu ești singur în ceea ce îți propui. Dacă în minte ți se aprinde un beculeț cu o destinație sau vreo idee îndrăzneață, imediat găsești și cu cine să mergi. Fără ei, eu nu aș fi ajuns să fac atâtea trasee, să văd atâtea locuri. Dorința se face plan. Restul, e poveste, veselie și poze memorabile.
2. Înveți lucruri noi. Se spune că ești la fel de puternic ca și grupul căruia îi aparții. Asta am citit-o într-o carte despre copaci, dar sunt sigură că se aplică și nouă, oamenilor. Întotdeauna există cineva în fața ta care știe mai multe decât tine și de la care poți învăța ceva. La fel, întotdeauna există cineva în spatele tău care are nevoie să învețe de la tine. De când am în jur oameni care merg pe munte, mi-am depașit limite, mi-am înfruntat frici și cu siguranță am ieșit din zona de confort.
3. Ești în siguranță, te poți baza pe grup. Pe munte cică să nu te duci de unul singur. Atunci când ești cu ceilalți, există mereu cineva care știe pe unde, când și cum. Poți face lucruri pe care de unul singur nu le-ai reuși. Ture de noapte, de iarnă, dormit pe creste sau traversat peșteri, cățărare și alergare, toate le-am facut împreună.
4. Îți păstrezi motivația. Weekendurile nu mai sunt pentru dormit până tarziu. Sunt cele în care rămâi activ și motivat. Sâmbăta și duminica dai stresul săptămânii la schimb pe energie și mișcare. Când știi că gașca ta iese pe dealuri, oboseala dispare odată cu orice gând de a rămâne acasă. Bucuria de a-ți face rucsacul e molipsitoare.
5. Ești inspirat de ceilalți. În diversitate stă creșterea,se spune. Am descoperit că oamenii sunt un izvor de idei și de creativitate. În Tânăr și Liber am găsit inspirație, idei și suportul necesar pentru a face o mulțime de lucruri. Nu știam că pot învăța să dansez, de exemplu. Sincer vorbind, nici nu mă tenta până să descopăr că atunci când suntem mai mulți, distracția crește direct proporțional. Jerusalema!!
6. Înveți să protejezi mediul. De când îi cunosc pe oamenii ăștia, am plantat, am ecologizat și am facut voluntariat de tot felul. Să simți satisfacția de a da ceva înapoi e unul din obiectivele pe care mulți ni le propunem. Individual e mai greu să faci toate astea. Iar bucuria realizărilor e mult mai mare când e împărtășită. Cu cine mai căram eu sacii cu gunoaie adunate de pe Ceahlău, în ploaie și râzând cu gura până la urechi?
7. Salvezi bani. Costurile de transport pot atârna destul de greu atunci când îți vin diverse idei. Nu știu cum se face, dar destinațiile în care vreau să ajung sunt mereu la depărtare și costă. În grup, împărțitul benzinei, cazării și reducerile primite la achizițiile de echipament, de exemplu, fac totul mult mai simplu. Nu mai zic de distracția din mașină sau de la cabană. Aia e gratis și nelipsită.
8. Ai mereu ceva de citit. Clubul de carte lunar e o idee excelentă și inspirațională. Dacă uneori nu știi ce să mai citești, cu siguranță apare cineva cu o carte interesantă, iar dacă îți doreai să dezbați vreo carte citită, vei găsi ocazia. Și uite așa a crescut lista mea de cărți pe care mi le-am propus să le citesc.
9. Ești mereu entertained. În ture am descoperit cântece, poezii și povești de care habar nu aveam. Jocurile de cabană, poveștile din jurul focului de tabără și chitara sunt nelipsite. Nu ai cum să nu te înveselești, nu ai cum să nu te distrezi.
10. Am lăsat la final motivul principal pentru care a aparut organizația noastră la momentul respectiv, lucrul cu tinerii. Cred că asta este ceea ce ne aduce un plus de valoare ca indivizi și ca grup. Să umplem un gol acolo unde școala și sistemul nu reușesc. Hai să facem voluntariat, hai să educăm altfel decât la școala! Hai să dăm înapoi o parte din ceea ce primim. Astea, plus programul Duke of Edinburgh’s Award în care suntem implicați ca voluntari o mare parte dintre noi. Tinerii sunt o sursă inepuizabilă de energie. Ei te fac să crezi că orice e posibil. Taberele și călătoriile făcute cu ei mă fac să spun și eu asemeni colegilor mei din filială – dacă aș fi avut vârsta potrivită, cu siguranță m-aș fi înscris în Award. Rămân însă Tânăr și Liber alături de ei.
P.S Nu există coincidențe, nu-i așa? A fi Tânăr și Liber e o mare parte din ceea ce mă definește ca persoană, pasiuni și stil de viață. Iar asta e postarea nr. 100, pe un blog de care m-am apucat încurajată fiind de un alt membru la fel de “Tânăr și Liber”.
Autor: Andra Mare
Dacă vrei să vizitezi blogul Andrei pentru mai multe articole, îl găsești aici: https://myhappyjar.wordpress.com/